Sfaturi gravide

Ce este imunoterapia și ce tipuri de cancer se pot trata prin imunoterapie?

Această întrebare este din ce în ce mai des pusă de cei care caută alternative la una dintre cele mai grave boli din toate timpurile: cancerul. În acest sens, imunoterapia se bazează pe tratamente care utilizează propriul sistem imunitar pentru a lupta împotriva bolii și nu acționează prin distrugerea tuturor celulelor cu rată mare de proliferare, așa cum se întâmplă în cazul tratamentului clasic cu citostatice. 

 

Ce este imunoterapia?

 

Imunoterapia este un tip de tratament cu scopul de a stimula sistemul imunitar să lupte împotriva bolilor, inclusiv a cancerului. Spre deosebire de chimioterapie, care funcționează prin distrugerea celulelor canceroase, imunoterapia acționează asupra celulelor sistemului imunitar pentru a le ajuta să atace celulele canceroase.

 

Medicamentele numite inhibitori sunt cel mai frecvent utilizate pentru tratamentele imunoterapeutice contra cancerului. Aceste medicamente funcționează prin blocarea unui mecanism pe care celulele canceroase îl folosesc pentru a distruge sistemul imunitar. Blocarea mecanismului eliberează celulele T sau limfocitele T – parte importantă a sistemului imunitar – care acționează la rândul lor prin atacarea celulelor tumorale. 

Vrei să afli mai multe despre recoltarea de celule stem la naștere?

Un alt tip de tratament prin imunoterapie, numit terapie celulară, presupune colectarea de celule ale sistemului imunitar al pacientului și modificarea lor genetică pentru a lupta împotriva cancerului. Se procedează prin multiplicarea acestora în laborator pentru a putea fi administrate prin transfuzie pacientului. 

Limfocitele T sunt produse în organism în număr mic, însă se consideră că injectarea lor în cantități mari ar putea potența funcția sistemului imunitar și ar conduce în acest fel la distrugerea cancerului. Conform wikipedia.org, toate celulele T provin din celulele stem hematopoietice din măduva osoasă. Aceste celule derivate din celule stem hematopoietice migrează în timus, unde se divid rapid, generând o populație mare de timocite imature.

 

Cum acționează imunoterapia?

 

Există în prezent mai multe tratamente care se încadrează în conceptul de imunoterapie, în funcție de mecanismul de acțiune: inhibitorii punctelor de control ai sistemului imunitar, terapia celulară cu celule T, anticorpi AcM țintiți (foarte mulți deja utilizați în cancerul de sân, colon, plămâni, rinichi, ovarian etc.), modulatori ai raspunsului imun: interferonii si interleukinele etc, vaccinurile oncologice. 

 

Aceste terapii acționează în mod diferit:

  • Specific pe anumite ținte exprimate de celulele maligne;
  • Stimulează anumite celule imunocompetente;
  • Interceptează pe mai multe căi procesul de carcinogeneză;
  • Augmentează capacitatea sistemul imun al organismului de a recunoaște și distruge celulele maligne.

Până în prezent, imunoterapia împotriva cancerelor s-a dovedit a avea succes în melanomul avansat, limfomul (leucemiile) și cancerul de plămâni, rinichi și vezica urinară. Medicamentele sunt însă testate în prezent și pentru alte tipuri de cancer, însă până acum au fost aprobate numai cele ce tratează tipurile de cancer menționate.

 

Cum se administrează imunoterapia?

 

Tratamentul anti cancer prin imunoterapie poate fi administrat pacienților cu cancer în mai multe moduri, cum ar fi:

  • Pe cale intravenoasă – imunoterapicele intră direct în vena pacientului.
  • Pe cale orală – imunoterapicele sunt disponibile sub forma de pastile, pe care pacientul le înghite.
  • Topic (se aplică local) – imunoterapicele sunt disponibile sub formă de cremă, pe care pacientul o aplică pe piele. Acest tip de imunoterapie poate fi folosit pentru cancerul de piele depistat în stadiu foarte incipient.
  • Pe cale intravezicală – imunoterapicele sunt injectate direct în vezică.

 

Ce sunt celulele ucișage sau Natural Killers (NK)?

 

Celulele ”ucișage” sau Natural Killers (NK) sunt un tip de limfocite citotoxice care aparțin sistemului imunitar înnăscut. Rolul celulelor NK este similar cu cel al celulelor T citotoxice de care am menționat anterior. Diferența dintre acestea este dată de faptul că celulele NK acționează rapid împotriva celulelor infectate viral și a celor tumorale, acționand la aproximativ 3 zile de la infectare.

Celulele NK, spre deosebire de celelalte celule ale sistemului imun, au capacitatea de a recunoaște celule anormale mult mai rapid, în absența anticorpilor și a moleculelor MHC. Acestea au fost numite ”natural killers” fiindca nu au nevoie de o activare prealabilă pentru a elimina celulele care si-au pierdut calitatea de self.

 

Imunoterapia cu celule ”ucigașe” tinere promite o eficiență mult mai mare

 

Noi cercetări sugerează că transplantul de celule stem este eficient nu doar ca un ajutor adus administrării chimioterapiei în doze mari, ci mai mult de atât, chiar aduce schimbări benefice pentru sistemul imunitar.

 

Un nou studiu realizat de la Washington University School of Medicine din St. Louis sugerează că vârsta anumitor celule imune utilizate în astfel de terapie joacă un rol în cât de eficientă este imunoterapia. Aceste celule – celule ucigașe tinere (NK) – par a fi mai eficiente cu cât acestea sunt mai tinere în dezvoltare, deschizând ușa posibilității unei imunoterapii care nu ar utiliza celulele de la pacient sau un donator potrivit. În schimb, acestea ar putea fi dezvoltate pe baza celulelor existente, ceea ce se numesc celule stem pluripotente umane.

Vrei să afli mai multe despre recoltarea de celule stem la naștere?

Folosind celule stem pluripotente induse de șoarece și om care au fost coaxate în formarea acestor celule NK unice, cercetările au descoperit că celulele NK tinere sunt mai bune la eliberarea de substanțe chimice anti-tumorale sau degranulare, decât omoloagele lor adulți. De asemenea, celulele NK de origine adultă eliberează diferite substanțe chimice care declanșează inflamații periculoase.

 

Potrivit cercetătorilor, astfel de celule ar putea fi produse din linii existente de celule stem pluripotente care nu ar trebui să provină de la un donator asociat, deoarece celulele NK nu atacă puternic țesuturile sănătoase ale corpului, așa cum le pot face multe terapii cu celule T. Chiar și atunci când celulele NK provoacă daune, acestea nu rămân în corp pentru perioade lungi de timp, potrivit studiului.

Cea mai puternică legătură dintre mamă și copil, cordonul ombilical, reprezintă și sursa cea mai bogată de celule stem, cu potențial enorm de vindecare pentru cele mai severe boli. Ai grijă de tine și noi vom avea grijă de micuțul tău în viitor, pentru că Baby Stem se ocupă de păstrarea celulelor stem în deplină siguranță în laboratoarele de colectare a celulelor stem recoltate la nașterea bebelușului!

 

Publicat de
Ana

Articole recente

  • Mamici Informate - Celule Stem

STUDIU: Terapia cu celule stem din cordonul ombilical pentru leziunile cerebrale perinatale

Diagnosticul anomaliilor fetale se stabilește în timpul sarcinii în proporție de 40-60%. Din păcate, nu…

februarie 10, 2022
  • Tratamente Celule Stem

Ce sunt celulele placentare? Boli grave care se pot trata cu celulele stem recoltate din placentă

Placenta este un organ remarcabil care este esențial pentru producerea vieții umane. Placenta îi asigură…

februarie 8, 2022
  • Tratamente Celule Stem

Anemia Fanconi la copii – Cum se manifestă și de ce este importantă recoltarea celulelor stem

Interesul pentru cercetarea celulelor stem din cordonul ombilical a crescut semnificativ din 1988, după primul…

ianuarie 31, 2022
  • Tratamente Celule Stem

STUDIU: Tratament cu celule stem din placenta pentru durerile cauzate de artrită

Placenta umană este un organ unic care creează o legătură între făt și peretele uterin.…

ianuarie 28, 2022
  • Tratamente Celule Stem

STUDIU: Terapia cu celule stem restabilește funcția imună la copiii cu SCID

Imunodeficiența severă combinată (SCID) este numele unui grup de tulburări genetice care fac ca bebelușii…

ianuarie 21, 2022
  • Tratamente Celule Stem

STUDIU: Tratamentul displaziei bronhopulmonare cu celule stem la nou-născuții prematuri

Displazia bronhopulmonară la bebeluși, cunoscută și sub denumirea de boala pulmonară cronică la copii, se…

ianuarie 13, 2022